Fics

The Role Model · Teeny Data inscrierii: 12/Mar/2010 Mesaje: 172

Um, scuze pentru că am dat peste cap evoluţia logică a postării fic-urilor, am vorbit cu Phantomrider prin PM şi mi-a dat ea acordul pentru fic-urile pe care le-am deschis. Îmi cer scuze dacă am creat dificultăți încă o dată.
O să pun şi aici câte un fragment din fiecare fic pe care l-am deschis, poate vă stârnesc interesul.

FREAK SHOW
- Circul din New Shimpshire nu se ocupă numai de amuzamentul spectatorilor. Câţiva angajaţi au fost aleşi pentru mai mult decât doar pentru calităţile lor de a ului sau entuziasma publicul. Ei ştiu lucruri pe care nu m-aş fi aşteptat să le mai ştie şi alţii în afara mea şi a domnului Byrnes. Am fost surprins să descopăr că şeful meu, domnul Byrnes, era fascinat de aceeaşi credinţă străveche despre Apocalipsă. Sfârşitul lumii.
Fred ciuli urechile. Totul începea să semene cu o glumă foarte proastă şi extrem bine pusă la punct. Totuşi, îi venea greu să creadă că exista cineva în stare să pună atâtea detalii la cale doar de dragul amuzamentului. Voia să afle mai numeroase şi se aduce că ochii lui îi transmiteau acest fapt lui Sean, care făcuse această pauză pentru a mai savura câteva fumuri din ţigara pe care o aprinsese:
- Am fost un tânăr însetat de carte şi de cunoştinţe. Fascinat de popoare străvechi şi de culturi dispărute. Îndeosebi de băştinaşii din America de Sud. Mai târziu terminarea facultăţii, cu brio, bineînţeles, am pornit într-o călătorie în Chile, finanţată de catedra de Antropologie a Universităţii pe care o absolvisem. Ceea ce am descoperit m-a frapat…

YOU NEVER KNOW
- Se vede de la o poştă, bă tembelule.
- Ce anume? întrebă el, tot în şoaptă, cu o privire de-a dreptul panicată.
- Că eşti în limbă după ea, îi spuse Cristina tot şoptit, şi zâmbind şi mai accentuat, amuzată de situaţie.
Bogdan o privi cu coada ochiului pe Oana. Se lupta să găsească un pic de loc în gentuţa ei pentru a strecura şi cartea pe care tocmai o împrumutase. Perfect fiecare mişcare a corpului ei îi încânta privirile lui Bogdan care căpătă un zâmbet incontrolabil în colţul gurii, spre deliciul Cristinei, al cărei zâmbet se estompă şi, dintr-unul amuzat, transformat unul drăgăstos şi iubitor. Se trase aproximativ de el şi-i atinse urechea dreaptă cu buzele:
- E fată bună.
- Poftim? murmură Bogdan, neînţelegând subtilitatea a ceea ce-i spusese Cristina la ureche.

CÂNTĂ-MI POVESTEA
- Nu există, mă! Puteam să fac ceva, orice! Dar nu am făcut nimic! Asta mă roade pe mine, asta mă înnebuneşte, de-acolo depresia, alcoolul, iarba! M-am aşezat lângă ea, disperat, am luat-o în braţe şi nici măcar nu am putut să vorbesc nimic... Mi-a zâmbit şi mi-a zis două cuvinte... Şi apoi a închis ochii...
Cristi îl privea înduioşat. Raţional vorbind, nu ar fi avut momentul necesar să facă nimic şi, totuşi, dacă s-ar fi grăbit şi nu s-ar fi panicat...
- Ce ţi-a zis? întrebă Cristi, aşteptându-se la o replică de genul "Te iubesc".
Cuvintele lui Cătă ieşiră foarte greu din gâtlejul lui. Ochii lui se pierduseră undea, sub canapeaua pe care şedea prietenul lui cel mai bun acum, printre corzile chitării lui electrice pe care se depusese praful inactivităţii din ultimele săptămâni.
-
_________________
[URL=http://img716.imageshack.us/i/sgivethembackeditforums.jpg/][img:be884e0038]http://img716.imageshack.us/img716/9633/sgivethembackeditforums.jpg[/img:be884e0038][/URL]